SCURTĂ INTRODUCERE DESPRE ŞCOALĂ

Scoala astazi	Comuna Halmagiu in cadrul judetului Arad	Stema comunei Halmagiu

          Până la începutul secolului al XVII-lea nu cunoaştem documentele care să ateste existenţa unei şcoli nici în Hălmagiu şi nici în satele ce depindeau de el.
         În anul 1785 protopopul Hălmagiului, Popovici Arsenie, îl ruga pe episcopul Aradului să trimită un învăţător în acest district, arătând că oamenii ar vrea să fie cu învăţătură.
         Prima însemnare oficială despre şcoala din Halmagiu o avem din anul 1847 şi aparţine mografului Cozma Pal. Acesta aminteşte că în anul 1846, erau în Hălmagiu două şcoli, dintre care una românească şi alta ungurească, ambele deschizându-se în anul 1843.
         După înfiinţarea comitatului Zarand (1861), Şcoala din Hălmagiu funcţionează cu o oarecare stabilitate a cadrelor didactice. Printre acestea se numără şi Mihai Vidu ( fratele cunoscutului compozitor Ion Vidu).
         După  anul 1920 Şcoala din Hălmagiu a funcţionat ca Şcoală primară de stat cu 7 clase. Printre personalităţile marcante care au funcţionat la Şcoala din Hălmagiu remarcăm pe regretatul poet Ştefan Augustin Doinaş.
         În anul 1971 au început lucrările de construcţie ale actualului local al şcolii. Construcţia s-a încheiat în anul 1975 fiind posibilă realizarea ei prin eforturile băneşti şi în zile muncă ale cetăţenilor din Hălmagiu şi din cele 11 sate aparţinătoare. Şcoala este construită din cărămida cu planşeu din ciment având parter şi două etaje.
         Începând cu anul şcolar 1981 -1982 la Şcoala din Hălmagiu s-a înfiinţat treapta I de liceu cu profil textil. Din toamna anului 1982 s-a primit aprobarea pentru funcţionarea unei clase de liceu seral.
         După 1990, de când s-a revenit la învăţământul obligatoriu de 8 ani, şcoala a funcţionat cu clase paralele.
         Liceul Tehnologic „Moga Voievod” Hălmagiu  s-a înfiinţat începând cu anul şcolar 2004-2005  pe filiera -  tehnologică, profil – servicii, specializare - tehnician în turism. Îşi are originea în Şcoala Generală Hălmagiu.
         Planul de şcolarizare include clase de învăţământ preprimar, primar, gimnazial şi liceal .
         Procesul instructiv educativ se desfăşoară într-un schimb
         Actualmente şcoala de centru are două corpuri de cădire, unul pentru ciclul primar, construit după toate normele şi reglementările europene în vigoare.
         Elevii beneficiază de lumină naturală, grupurile sociale sunt  moderne, toate geamurile sunt de tip termopan şi oferă o izolare termică perfectă, instalaţia electrică este calibrată şi nou-nouţă, iar instalaţia de încălzire, la fel. Similar putem vorbi despre mobilierul şcolar din sălile de clase, de pe coridoare, ca şi despre pardoseală, uşi şi celelalte accesorii. Corpul vechi de clădire dispune de 8 săli de clasă, 4 cabinete şi laboratoare și o sală de sport. Există de asemenea un C.D.I. al cărui  fond de carte este completat din sponsorizări.
         Cadrele didactice ale şcolii din Hălmagiu se mândresc cu numărul mare de absolvenţi care au studii superioare cât şi cu performanţele actualilor elevi la diferite concursuri şi olimpiade şcolare.
         Şcoala a rămas şi astăzi în sufletul generaţiilor de elevi şi dascăli care s-au format în această instituţie.

         PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII

         Unitatea şcolară: Liceul Tehnologic „ Moga Voievod ” Hălmagiu
         Adresa unităţii: Hălmagiu, strada Primăriei, nr. 8, telefon:0257319109, fax:0257 319259, e-mail: scoala.halmagiu@yahoo.com
         Localizarea geografică a şcolii:
         De la graniţa de vest a României, peste câmpiile netede şi mănoase ale Mureşului şi Crişului Alb, judeţul Arad îşi întinde cei 7658 km², până în inima Munţilor Apuseni, acolo unde în ceaţa depărtărilor se desluşeşte silueta falnicului Bihor  .
         În partea de sud-est a judeţului Arad, situat într-un punct relativ central al zonei, se găseşte localitatea Hălmagiu, având o altitudine de 244 m şi următoarele coordonate geografice: 46⁰16^{`</sup> latitudine nordică şi  22<sup>0</sup>36<sup>`} longitudine estică                                                                                                                                                                                       
         Localitatea Hălmagiu se găseşte în depresiunea cu acelaşi nume de pe valea Crişului Alb, cu un aspect colinar, mărginită spre răsărit de culmile deluroase a trei văi: Sârbilor, Luncşoarei şi Băneştilor, ale căror ape sunt colectate de valea principală a Hălmagiului, care îşi cară apoi undele limpezi în valurile nisipoase-alburii ale Crişului Alb, mai jos de Staţia CFR.
         Limita de est este formată din contraforturile munţilor Bihor – vârful Piatra Aradului         ( 1428 m ), Dealul Lespezi, Muntele Rotund ( 1406 m ) şi Muntele Găina ( 1484 m ) alcătuind cumpăna de ape dintre Arieşul Mic şi numeroase văi torenţiale afluente Crişului Alb. Apele celor trei văi izvorăsc de sub culmile muntoase ale Munţilor Bihorului, ce înconjoară depresiunea ca un brâu în partea sa de est şi nord-est.
         Spre nord, Depresiunea Hălmagiului comunică printr-o şa, largă de peste 6 km, netezită atât în eruptivul neogen, cât şi în formaţiunile pliocene la nivelul de 400-500 m cu Depresiunea Beiuşului prin pasul de la Dealul Mare.
         În partea de nord-vest, Crişul Alb şi-a tăiat un defileu adânc prin masa de piroclastite Sandezitice în sectorul Vârfurile-Tălagiu-Aciuţa, defileu ce face legătura între Depresiunea Hălmagiului şi Depresiunea Gurahonţ, despărţind totodată Munţii Codru-Moma de Munţii Zarandului.
         În partea de vest, Depresiunea Hălmagiului este înconjurată de pantele verzi şi umbroase a Munţilor Zarandului, ferestruiţi de văi şi populaţi până spre culmi.
         În partea de sud, Depresiunea Hălmagiului comunică prin defileul de la Birtin al Crişului Alb cu Depresiunea Brad.
         Suprafaţa administrativă a Hălmagiului este de 8400 ha.
         Principalele căi de acces sunt şoseaua E 79 (DN 76) care face legătura cu oraşul Brad şi comuna Vârfurile unde se bifurcă spre Arad şi Oradea şi calea ferată 317 ( Arad- Ineu- Gurahonţ- Brad ).  Distanţa până la Arad este, pe şosea de 120 km prin Şilindia, 135 km prin Ineu, iar pe calea ferată de 138 km. Distanţa pe şosea până la Brad este de 30 km, iar până la Deva este de 65 km.
         Personalitatea geografică a Hălmagiului este dată de existenţa unor condiţii naturale deosebit de favorabile, rezultate din îmbinarea factorilor fizico-geografici, de o străveche şi continuă populare a aşezării şi de o economie ruralo-montană complexă, schimbătoare de-a lungul vremurilor.
         Contextul economic al zonei este unul defavorizant. Forţa de muncă de pe raza comunei a fost disponibilizată prin desfiinţarea unităţilor economice existente înainte de 1990: exploatarea minieră Brusturi, Secţia IPEG Deva, UTA Arad. Puterea economică a comunei este slabă, dovadă fiind numărul mare de dosare de ajutor social pentru locuitorii comunei ( 94 ) şi a burselor sociale pentru elevi ( 68 ).  Principala ramură economică este agricultura.
         Se cultivă: cartof,  plante  de  nutreţ,  porumb,  grâu,  legume. Se cresc: bovine,  porcine,  ovine,  cabaline,  păsări. Suprafaţa  terenurilor  agricole:  4164  ha. Majoritatea  unităţilor  de  pe  raza  comunei,  au  ca  obiect  al  activităţii – comerţul. Principalele  unităţi sunt: „S.C.  Tehnolemn”, „S.C.  Baby  Impex  S.R.L.”  -  comerţ  şi  PECO; Ocolul  silvic privat „ Codrii Iancului ”,. asociaţii  familiale  cu  profil  de  confecţii,  transport,  reparaţii  auto,  reparaţii  aparate  electrice.
         Din punct de vedere administrativ comuna Hălmagiu cuprinde 11 sate: Hălmagiu cu 1342 locuitori, Băneşti – 320 locuitori, Bodeşti – 247 locuitori, Brusturi, 663 locuitori, Cristeşti 144 locuitori, Ioneşti – 220 locuitori, Leasa – 392 locuitori, Leştioara – 107 locuitori, Poienari – 274 locuitori, Tisa – 348 locuitori, Ţărmure – 285 locuitori. Totalul populaţiei pe comună este de 4342 locuitori. Densitatea populaţiei este de 34,2 loc/km². Sporul natural este negativ.
         Cele 11 sate aparţinătoare comunei sunt răspândite pe o suprafaţă de 8 400 ha. Predomină satele de tip risipit şi răsfirat, satele fiind izolate, legate de centrul comunei, respectiv de şcoala de centru prin drumuri nemodernizate, greu accesibile în anumite perioade ale anului.
         Transportul elevilor de la domiciliu la şcoală şi de la şcoală la domiciliu se face cu 3 microbuze şcolare şi autobuse puse la dispoziţie de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului şi de administraţia locală. Cu aceste microbuze şcolare pot călători şi cadrele didactice către şcoală şi către localitatea de domiciliu.
         Orarul mijloacelor de transport a fost întocmit în funcţie de distanţa de la domiciliul elevilor la şcoală, după cum urmează:
         Liceul Tehnologic „ Moga Voievod ” este amplasat în centrul localităţii, având în partea de est ca vecin pe familia Şortoc, la vest – Blocul de locuinţe nr. 1, la sud Primăria şi familia Parta, iar în nord familia Şupială, vecini care locuiesc efectiv şi care lucrează temporar.
         În partea de vest a şcolii se mai găseşte Căminul Cultural Hălmagiu şi staţia de emisie prin cablu privat, administrată de Petrovici Alexandru, persoană cu domiciliul în Hălmagiu. În incinta căminului cultural se organizează hore şi nunţi pe timp de zi şi noapte în special sâmbăta şi duminica, producând multă mizerie şi deteriorând gardul ce împrejmuieşte curtea şcolii.
         Căile de acces în unitatea şcolară sunt prin două locuri, pe  poarta principală din faţa şcolii şi pe o poartă secundară din spatele curţii şcolii prin care se face şi aprovizionarea cu lemne. Curtea şcolii este împrejmuită parţial cu gard.
         

         LUPTA PENTRU CONSTRUIREA SCOLILOR.
(extras din monografia "Halmagiu pe treptele timpului", scrisa de domnul Vasile Buta)

         În epoca absolutistă, scoala din Hălmagiu nu-si avea localul ei, ci functiona în casa lui Petru Pacurariu, cantorul bisericii ortodoxe din localitate. Proprietarul casei primea o arendă anuală de 100 florini pentru cele "două sobe", din care una era destinată pentru învatarea tinerimii", si alta pentru locuinta învătătorului.
         Scoala elementară a fost instalată în casa bisericii, existentă si azi, edificiul fiind sustinut de către Bierica ortodoxă din localitate.
         După cum am văzut mai sus, cele două scoli functionau în conditii grele, din lipsa sălilor de clase.
         Odată înfăptuit idealul înfiintării celor două scoli/elementară sau trivială si "normală"/ entuziastul inspector scolar, Petru Moldovan, a dus o perseverentă luptă pentru construirea unui local de scoală. Astfel în "Prospectu Tabelariu", acest om de mari înfăptuiri, propunea:

         "........... drept aceea de mare lipsă si neapărat trebuintă barem ar fi urmatoarele scoale înfiintate, mai bine să se statornicească, adică în orasul Hălmagiu, care are în jurul său 25 de sate, să se ridice scoala normală pentru doi învătători cu două despărtăminte si cu două chilii (săli de clase) pentru învătăcei, prevăzute cu cele trebuincioase. Loc este si de aproape de biserica noastră, material piatră avem de ajuns pentru clădit precum si bani 700 loreni monedă conventională. (Vezi NOTA 1)

         În anul 1854 Petru Moldovan reia idea construirii localului pentru scoala aratând ca:

         "Pe curgătorul an ar mi fi lipsă în orasul nostru Hălmagiu să se ridice scoalele si după planul rânduit sa se întemeeze.Toate acestea se vor plini daca vom avea mână de ajutor din partea c.r. comisariat, altcum nu."

         În anul urmator locuinta învătătorului este despărtită de scoală, aceasta nu plăteste arenda fiindcă edificiul este al "orasului", iar localul scolii elemntare si locuinta învătătorului sunt slabe.
         Pentru triumful ideii scolare s-au făcut propuneri ca să se cumpere, de la "erariu", casele în care înainte de anul 1848 "era depuozitoriu de sare si gradle cămărească", adică clădirea în care a functionat mai târziu judecătoria si care există si în prezent. În acest scop inspectorul scolar, Petru Moldovan, s-a înteles cu "oficialii de la c.r. Staer - Amt" din localitate, înaintând o petitie împăratului Francisc Iosif, prin Kreis ­Amtul din Orăstie, dar această actiune a esuat, fără a se sti motivele pentru care, astfel că a trebuit să se revină la ideia construirii unei scoli noi.
         Ca urmare a acestui fapt la 15 Ianuarie 1860, în adresa înaintată c.r. Pretură din Hălmagiu, din care o copie s-a trimis consitoriului din Arad, Petru Moldovan reia ideia construirii scolilor, cu si mai multa insistentă, arătând că:

         "În Hălmagiu este adunat materialul de constructie iar daca banii nu vor ajunge, prin întelegerea cu comunitătile afiliate aici cu scoalele, s-ar putea completa suma necesară".
         "În Plescuta de mai multi ani edificiul scolar stă neterminat si în Hălmagiu casele sunt neîngrijite, ferestrele, scaunele stricate, adică casele închiriate pentru scoală".

         Dar în loc de întelegere si colaborare pentru înfăptuirea acestei mărete si actiuni, inima inspectorului scolar s-a umplut de amărăciune din cauza intrigilor făcute, de data aceasta de unul dintre fostii învătători. Astfel, în timp ce se dădea socoteala banilor scolilor, la verificarea socotelilor, precum si în chestiunea ajutorului dat de împăratul Francisc Iosif pentru biserica, deoarece din acea sumă "s-a rupt o parte pentru zidirea scoalei din Hălmagiu", comunitatea unitătilor, în frunte cu protopopul Ioan Moga si cu Gratian Pop, sprijiniti de către pretorul Bonfinic, a căutat să împiedece zidirea scolii. În raportul său către episcopia din Arad, Petru Moldovan arăta că:

         "ai nostri credinciosi văzând că ce lucrează pentru banii meniti de gratia Majestătii bisericilor si din acestia despicati pentru ridicarea scoalei din Hălmagiu fiindcă ei ungureste grăiesc si ce hotărăsc nemteste scriu, 1-au părăsit pentru o asa fără de temeiu si fără dreptate lucrare". (Vezi NOTA 2)

         În acel timp în Hălmagiu erau numai 6 familii de uniti, dar erau sprijiniti de oamenii administratiei politice, iar coflictele aveau, în fond, un substrat cofesional, paralizând initiativa si munca bravilor bărbati meniti să lucreze, mână în mână pentru binele public.
         În anul 1861, după reînfiintarea comitatului Zarand, cu capitala în Baia de Cris, întrucât conducerea acestui comitat era formată din bărbati luptători pentru triumful ideii nationale si prosperitatea poporului, la sedinta comitetului Comitatens (consiliul Judetean) din 12 Octumbrie 1861 s-a discutat si chestiunea scolilor din judet.
         Cu acest prilej protopresbiterul Petru Moldovan a fost împuternicit cu problema reorganizării scolilor. La data de 20 Noiembrie 1861 acesta întocmeste un raport, pe care-l trimite episcopului din Arad, arătând între altele:

         "Maria Ta Înalt Preasfintite Domnule Episcope
         Da datorită îmi tin a vă face cunoscut pentru înfiintându-le scoale din tractul P. P. Hălmagiului care asa s-au rânduit din adunarea Comitetului Comitatens în Baia de Cris, tinut la 12 octombrie cel nou a.c".
         "Părintilor protopopi s-au rânduit si preotilor de toate religiile să-si dea în privinta înfiintândelor scoale părerea si a se rândui după aceea comisiune stătoare din mireni alesi comitatului si preotii care să dea un proect pentru ridicarea unui gimnaziu în oarecare ora a comitatului, si acel proiect se va pertracta si decide în tinândul comitet comitatens".
         "Pe lângă acestea am văzut de bine a lua coîntelegere cu judele cercurilor I.
         II. Hălmăgene, domnul Sterca Sulutiu, si în 5/17 octombrie a.c.am adunat proetimea si antistia comunelor hotărând următoarele: (Vezi NOTA 3)
         1. În orasul Hălmagiu să ridicăm scoală normală a se înfiinta în această toamnă, la care să fie doi învătători cu salar de 300 fl. v. a. cortele (locuinte) si 5 vstânjeni de lemne de foc pentru unu.

         Dar numai bunele intentii si elanul cei cuprinsese pe initiatori nu erau suficiente. Era nevoie de sprijin material si acesta nu venea de nicăieri, de aceea a trebuit ca suma de 2.3898 floreni (cât s-a apreciat că ar costa zidirea scolii) să fie încasată de la satele ce compuneu atunci "traptul de susu si de josu" al Hălmagiului. Sumele au fost repartizate pe fiecare sat, prin hotărârea consemnată în protocolul din 14/26 Februarie 1863, iar la 13 Sepembrie 1863 s-a tinut o licitatie în vederea construirii scolii.
         Lucrările au început dar banii erau prea putini si protopopul Moldovan Petru a trebuit să "rupa" o parte din banii bisericii si sa-i cheltuiască pentru zidirea scolii. Nici acei bani n-au fost deajuns si s-a apelat la împrumuturi ce au fost restituite după mai multi ani si numai în urrna interventiilor făcute la conducerea comitatului Zarand.
         În acele conditiuni s-a construit scoala normală a Tractului Hălmagiu, pe terenul proprietatea bisericii ortodocse, din piatră, avârd trei săli de clase si locuintă pentru învâtător. Aici a functionat scoala până în anul 1920, iar edificiul a fost demolat în anul 1936.
         După această măreata înfăptuire atentia inspectorului scolar a fost îndreptată în directia înzestrării scolii cu cadre statornice si a completării scolii cu clasa IV-a. Astfel în anul scolar 1865/1866 s-a înfiintat si clasa a IV-a si se separă băietii din fondul gimnaziului român din Brad, salariile lor variind între 325 si 500 floreni, iar fondul gimnaziului era format din împreumutul national de stat din anul 1854, pe care comunitătile acestui district l-au oferit pentru crearea fondului, urmând a se deschide un gimnaziu în Brad, Baia de Cris sau Hălmagiu. Pentru deschiderea gimnaziului în Hălmagiu a militat si proiectul de organizatie scolară a mitropolitului Andrei Saguna, care prevedea: "deschiderea unei scoli reale, sau gimnaziu sai liceu real în Hălmagiu", dar aflându-se o casă mai potrivită în Brad s-a înfiintat acolo gimnaziu în anul 1869. (Vezi NOTA 4)
         Din punct de vedere organizatoric scoala din Hălmagiu, după anul 1865, s-a împărtit în: scoala elementară, formată din clasele II si IV. Scoala elementară era sustinută de comuna Hălmagiu si cele sase comune afiliate, iar învătătorul clasei a III-a era plătit de către tractul protopopesc. Cel al clasei a IV era plătit din fondul gimnazului din Brad.
         La scoala elementară erau încadrati învătătorii localnici Ioana Costina si Joldea Nicolae, iar la cea normală din Brad, si sotia sa Iudita Popescu.
         Dar când lucrurile începuseră să meargă bine si când acela care timp de 16 ani se frământase, suferise amărăciuni si intrigi, dar neobosit în munca lui avusese remarcabile succese, entuziastul inspector scolar Petru Moldovan, în loc să se bucure de roadele muncii lui, este suspendat din functiune, prin sentinta adusă de Consistoriul din Arad la date de 17 August 1866, pentru că "a rupt" o parte din banii bisericii si i-a cheltuit cu zidirea scolii. (Vezi NOTA 5)